Traite de droit administratif. Paris: L.G.D.J. Molcut, Emil. Drept privat roman [Private Roman law]. Bucharest: Universal Juridic. Molcut, Emil, Emil Cernea. Specificul sistemului de drept privat roman. Prof. univ. dr. Emil MOLCUT. Lect. univ. dr. lonut CIUTACU asist. univ. drd. Alina Monica AXENTE Drept privat roman – Editie revazuta si adaugita: Emil Molcut, Editura Universul Vladimir Hanga, Bob – Curs de drept privat roman Editura Universul.

| Author: | Zologar Zolom |
| Country: | Netherlands |
| Language: | English (Spanish) |
| Genre: | Relationship |
| Published (Last): | 3 November 2014 |
| Pages: | 217 |
| PDF File Size: | 2.42 Mb |
| ePub File Size: | 5.90 Mb |
| ISBN: | 668-5-40451-995-5 |
| Downloads: | 13626 |
| Price: | Free* [*Free Regsitration Required] |
| Uploader: | Arashigore |
Astfel, inca din secolul al VII-lea e. Volume 29 Issue 1 Augpp. Digestele lui Justinian au fost adoptate in anul e. De aceea, pe cale indirecta, se ajungea la c ondamnarea asupra obiectului material al procesului, pretentiile reclamantului f iind satisfacute in natura.

Forta executorie a sentintei In procedura formularasentinta purta in mod invariabil asupra unei sume de bani. Jurisconsultii erau oameni de stiinta, cercetatori ai dreptului care, printro ingenioasa interpretare a vechilor idei, ajungeau la rezultate diferite fata de cele avute in vedere de acele legi, iar in unele cazuri chiar la rezultate opus e. Magistraturile romane nu erau constituite int r-un sistem ierarhic.
Partile se exprimau in limbajul obisnuit. In procedura formulara nu ex ista drept fara actiune, iar actiunea nu era altceva decat cererea reclamantului catre magistrat de a i se elibera o formula. Acest carac ter al exceptiunilor decurge din faptul ca judecatorul era sclavul formulei, tre buind sa privah pronunte numai in legatura cu acele elemente care figurau in formula.
La inceputul secolului al II-lea e. Actiunile ficticii actiunile cu fictiune se numeau astfel intrucat in formula lor se introducea o fictiune.
Dupa moartea imparatului Traian, Imperiul Roman ab ordeaza o politica externa defensiva, tinde sa decada fenomenul sclavagismului, numarul sclavilor este intr-o continua descrestere, lucru ce conduce la aparitia unei noi categorii sociale, si anume cea a colonilor.
Nobilii proveneau din randul magistratilor sau al urmasilor acestora. Evolutia jurisprudentei roma ne. Contine atat dispozitii de drept public, cat si de drept drspt, constituind un adevarat cod. Aceasta comisie a intocmit asa numita opera legislativa a lui Justiniandenumita in epoca Renasterii Corpus iuris civilis Culegere a dreptului civil.
Zeitschrift der Savigny-Stiftung für Rechtsgeschichte: Romanistische Abteilung
Ori de cate ori descopereau ca dreptul civil nu oferea mijloace necesare deduce rii in justitie a unor pretentii legitime, pretorii creau prin lrivat edict ului mijloace procedurale noi, sanctionand pe cale procedurala noi drepturi.
De aceea, in anul e. Caracterele procedurii legisactiunilor Termenul de legisactiune actiune a le gii desemneaza primul sistem procedural roman si ne arata ca orice actiune, ca mijloc de valorificare a unui drept subiectiv, se intemeiaza pe lege. Deci, uneori vom avea litera D urmata de trei numere. D e asemenea, acea missio in possessionem, acordata inca din vechea procedura, dev ine executorie, in sensul ca reclamantul putea scoate la vanzare bunurile paratu lui care nu se prezenta in fata magistratului.
Dar intamplator, in anulin Egipt, a fo st descoperit un alt papirus pe care era scrisa ultima parte a aceleiasi lucrariexact partea care prezenta cele mai multe lacune in manuscrisul de la Verona, incat varianta actuala a Institutelor lui Gaius este apropiata de cea originala. Potrivit efec tului extinctiv al lui litis contestatio, autoritatea lucrului judecat fata de r eclamant era asigurata, dar nu si fata de parat.
Procedura extraordinara in epoca privvat.

Care sunt factorii de conducere sociala a Romei in epoca prestatala? Latinii veteres erau vechii locuitori ai Latiumului regiune din jurul Romeirude de sange cu romanii.
Senatul mai putea influenta proce sul de legiferare prin anumite interventii in activitatea pretorului, in sensul ca putea recomanda pretorului sa introduca in edictul sau anumite dispozitii, ca re pe aceasta cale deveneau obligatorii.
Prin cuvantul do, magistratul confirma judecatorul ales de catre parti. Dar, incepand cu secolul al III-lea i. Dmil de pretentiile reclamantului, par atul putea adopta una dintre cele trei atitudini pe care le cunoastem de la proc edura legisactiunilor sa recunoasca, sa nege sau sa nu se apere cum trebuie.
Aceasta adunare se numea Comitia centuriata, deoarece unitatea de vot era centuria. Volume 16 Issue 1 Augpp. Caracterul formalist al l egisactiunilor decurge din faptul ca acele formule dreph trebuiau sa fie pronu ntate riguros exact atat de catre parti, cat si de catre magistrat. Dar si de la aceasta regula exista o exc eptie conform careia hereditas iacens sustinet personam defuncti mostenirea desch isa, dar neacceptata inca, prelungeste personalitatea defunctului.
In realitate, ele se sustin si se completeaza reciproc. Era necesar ca mostenitorul, impreuna cu adversarul, sa se prezinte in f ata magistratului in vederea modificarii formulei, in sensul ca in locul celui d ecedat era trecut mostenitorul sau.
Potrivit caracterului nelimitat, pater familias putea sa exercite o p utere nelimitata asupra persoanelor si bunurilor.
Rept Roman Molcut Emil
Agere desemneaza consultatiile pe care jurisconsultii le ofereau judecatorilor. Toate bunurile doban dite de catre fiul de familie vor intra in stapanirea lui pater familias.
Totodata, sub conduce rea Senatului, supravegheau respectarea traditiilor si moravurilor de catre ceta teni. Aceste principii erau cunoscute in limbajul juridic sub numele de rescripte. Astfe l, normele dreptului privat roman reglementeaza: Conform acestei proceduri, bunurile debitorului insolvab il nu se mai vindeau in bloc, ci cu amanuntul, unul cate unul, pana la acoperire a valorii creantelor.
Obiceiul Este constituit din acele reguli nescrise care, aplicat e continuu si indelungat, capata forta juridica. Opera legislativa a lui Justinian a fost publ icata pentru prima oara in anul Questorii erau imputerniciti sa organizeze vanzarea b unurilor statului roman catre persoane particulare si administrau tezaurul publi c si arhivele statului, sub supravegherea Senatului.
Caracterul legal al legisactiunilor rezulta din faptul ca t oate legisactiunile erau create prin legi, iar partile foloseau termenii luati d in mplcut pe care se intemeia legisactiunea respectiva. Volume Issue 1 Seppp. Din ace l moment, toti locuitorii liberi ai Imperiului au devenit cetateni romani, cu do ua exceptii: Intrucat in procedura legisactiunil or nu exista o ierarhie a probelor, un inscris putea fi combatut prin proba cu m artori.
Cit area paratului in fata magistratului trebuia facuta chiar de catre reclamant.
In contextul evolutiei so cietatii romane si al aparitiei actelor normative, vechiul obicei, rigid si form alist, isi pierde treptat importanta, fara a disparea insa cu totul. Cu timpul, in virtutea os pitalitatii, anumiti straini incep a fi tolerati la Roma. Pontifii erau insa exponentii intereselor aristocratiei sclavagis te, iar in procesul de interpretare a obiceiului, savarseau deliberat o confuzie intre normele drepr drept si cele religioase, intre ius si fas, pentru a putea imp une vointa categoriei din care mplcut insisi faceau parte.
Volume 68 Issue 1 Augpp.
